DE MOR ÎNTR-O VARĂ...

Prin parcul în care mi-am scris tinereţea,
Trec astăzi flămând să citesc
Un mugur de viaţă... un vis... frumuseţea
A toate ce-n lume-nverzesc.

Miresme de vară îmi duduie nasul
Şi, brusc... se opresc ochii mei
În verdele ierbii ce-mi tremură pasul
Cu ode din floare de tei...

Şi, mut de uimire, privesc printre ramuri
Spre cerul albastru-nflorit...
Şi-mi văd fericirea fugită din hamuri,
Gonind pe un drum infinit.

Gioseni-ul e-n floare... şi teii îmi cântă...
Şi ştiu că eşti tu... glasul tău...
Un strop de visare pe faţa-mi se-avântă,
Şi scaldă-n lumini plânsul meu.

Mi-afund fruntea-n iarbă... să miros pământul...
Să-l ud cu o ploaie de dor...
De-mi fulgeră gândul... de-mi tună cuvântul,
Să-l pot îneca... şi să mor...

Să moară urâtul... din oameni să piară...
Frumosul să-mi zburde prin ani...
Să gust fericirea... de mor într-o vară,
La umbră de tei şi castani.

gelu iancu / De mor într-o vară...
22.06.2013

DOUĂ INIMI

Doua lumi se-ntâlnesc...
Una-s eu... alta, tu...
Şi-un miracol ceresc
E al nostru atu...

Două inimi iubesc...
Una-s eu... alta, tu...
Şi-amândouă greşesc...
Poate da... poate nu...

Două inimi tânjesc
Nopţi târzii... pe o stea...
Şi-un amor nelumesc...
Poate nu... poate da...

Două inimi plutesc
Printr-un trist Nicăieri...
Ce-a venit nefiresc...
Poate azi... poate ieri...

Două inimi se sting
Într-un tragic decor...
Poate pierd... poate-nving... 
Poate dor... poate mor.

gelu iancu / Doua inimi
24.06.2013

ULTIMUL ROMANTIC

Te iubesc, draga mea, cât o viaţă...
Pentru tine respir şi suspin...
Tu eşti clipa ce-mi curge pe faţă...
Eşti altarul la care mă-nchin...
Mi-eşti lumina din zori... dimineaţă...
Focul magic ce arde-n cămin...

Iubito, mă ierţi
Că sunt prea năvalnic...
Să nu mă mai cerţi
Când îngerii plâng...
Fă-ţi timp să dezmierzi
Un ultim romantic...
În vis să te pierzi
La piept când te strâng.

Fără tine, pământul oftează...
Luna plânsă se-ascunde în nori...
Steaua noastră din cer lăcrimează
Rătăcind stropi de vis peste zori...
O păpuşă de cârpă dansează
Pe o scenă cu prea multe sfori.

Într-o lume grăbită şi rece
Sentimente se nasc tot mai greu...
Viaţa noastră ca frunza se trece,
Dar iubirea e verde mereu...
Un miracol divin se petrece
Şi îl ştim numai noi.

Tu şi Eu.

gelu iancu / Ultimul romantic

DOAR CHIPUL TĂU

S-a mai oprit o ploaie de vară zăpăcită,
Dar ploile din mine tot curg... mereu... mereu...
Un lac e al meu suflet... oglindă clipocită
În care unduieşte de-o viaţă chipul tău.

M-aş arunca-n adâncuri... să-not până la tine,
Să te cuprind în braţe şi ochii să-ţi sărut,
Să te întreb, iubito: de ce mai stai cu mine?
De ce mă ţii în ploaie?... de ce n-ai dispărut?

Pe faţa-mi udă zburdă râzând raze de soare.
S-a-nseninat în ceruri. Pe când şi-n viaţa mea?
Mă pierd în stropi de ploaie lucind în miez de floare,
Şi-n stropii ce mă-ncântă... văd numai faţa ta.

Şi buzele îmi pleacă, grăbite, prin petale;
Cum să le-opresc când strigă la ele dragostea...?
Le voi lăsa să guste din mierea buzei tale
Până îmi seacă ochii. De nu m-aş îmbăta!
...
S-a mai oprit o ploaie de vară zăpăcită,
Dar ploile din mine tot curg... mereu... mereu...
Un lac e al meu suflet... oglindă clipocită
În care unduieşte, de-o viaţă, chipul tău.

gelu iancu / Doar chipul tău

08.07.2013

CĂRAREA CĂTRE DUMNEZEU

Icoane multe mi-au durut
Cărarea către Dumnezeu,
Dar eu icoane n-am văzut
Mai blânde decât chipul tău.

Mulţi ochi de sfinţi au îndurat
Durerea din genunchii mei;
Tot raiul să-l fi lăcrimat,
Nu-s mai frumoşi ca ochii tăi.

Adam de-aş fi, sub pomul sfânt,
Şi-oricâte mere aş muşca,
Ştiu, Eva mea... ştiu că nu sunt,
Nu sunt mai dulci ca gura ta.

Toţi aştrii ce se culcă-n zori
De-ar adormi sub pasul meu,
Nu ar putea să-mi de-a fiori
Mai luminoşi ca râsul tău.

Gheţarii lumii se urnesc
Sub soare cald şi blând mereu,
Dar nu ştiu sori care topesc
Cum m-a topit zâmbetul tău.

Nu, nu iubito, nu-s poveşti,
O lume s-ar cutremura
De-ar şti, fiinţei ce-o iubeşti
Cât poate da inima ta.

Când îngeri ne slăvesc prin cânt
Iubirea pură, drumul greu,
Oare-i vreun suflet pe pământ
Mai pur decât sufletul tău?

I-ascult... şi-oricât de beat mă simt,
Oricâţi fiori mi-ar îmbăta,
Iubita mea, nu pot să mint,
Mai beat mă simt de vocea ta.

Azi taci... dar ieri aleargă-n vers,
Şi mii de ani va alerga;
Nimic n-a fi în univers
Mai rece ca tăcerea ta.

Azi plec puţin... şi-ţi mulţumesc
Că ne-am iubit cândva pe-o stea;
Azi plec la cer... şi-ţi dăruiesc
Viaţa de veci din slova mea.

gelu iancu / Cărarea către Dumnezeu
11.07.2013

CĂLĂUL

M-ai condamnat, iubito, la uitare...
Trec zilele... se duc... se duc... se duc...
Călăul Timp mă-ndeamnă să fiu tare
Când îmi aşează capul pe butuc.

Pe gâtu-mi gol securea o să cadă.
Un sunet scurt şi... totul s-a sfârşit.
Apoi tăcere. Sânge pe zăpadă.
Tabloul unui vis care-a murit.

M-ai condamnat, iubito, la uitare,
Pentru că te-am iubit atât de mult;
Încătuşată, inima-mi tresare,
La urletul iubirii de demult.

Cutremur e, în ceruri, vocea-i crudă.
Cad stele surghiunite-n Preatârziu.
Pământul doarme. Cine s-o audă
Când glasul ei e strigăt în pustiu?

M-ai condamnat, iubito, la uitare...
În lanţuri pus-ai sufletu-mi preaplin
De multpreatine... foc... şi preavisare...
Şi zalele rod vene de divin.

Curând... curând... securea o să cadă.
Eliberat, porni-va către cer,
Lăsa-va-n urmă sânge pe zăpadă...
Povestea noastră-n roşu... alb... şi ger.

gelu iancu / Călăul

25.08.2013

NOAPTEA DRUMULUI SPRE TINE

E noapte. Noaptea drumului spre tine.
Alerg şi nu te văd pe nicăieri.
Oare-am murit? Cine să-mi spună? Cine?
Dacă trăiesc, de ce mă-ngropi în Ieri?

Îmi sapi, femeie, sapi de zor mormântul
În care odihni-va trupu-mi frânt
Sub renunţări mai grele ca pământul,
Dar eu mai cânt: te cânt... te cânt... te cânt.

Mă iei de cap. Mă-ndeşi în Şansa-mi strâmtă.
Capacul cade. Cuiele mă dor.
Aud ciocanul. Sec. Iubirea-ţi cântă:
''Nu renunţa! Nu mă lăsa să mor!''...

Şi n-o auzi. Nu... n-o auzi, iubito.
E ea, lumina sufletului tău.
I-ai omorât magia, i-ai strivit-o,
Şi-n ceruri se încruntă Dumnezeu.

...
Îmi iartă, Doamne, azi, nesăbuinţa
De-a fi iubit-o ca pe duhu-ţi sfant!...
Ai milă, Doamne, iartă-i şi fiinţa
Care, ca mâine... fi-va iar pământ!

gelu iancu / Noaptea drumului spre tine
04.09.2013