ŞI AM PLOUAT...
Mi-am prefăcut o lacrimă în floare
Şi-un zâmbet pe-o petală ţi-am lăsat...
Nu bănuiam că... şi o floare doare
Când zâmbetul îl am înlăcrimat.
Mi-am prefăcut şi dorul într-o rază
De soare cald ca visul nostru sfânt...
Cum să-mi explic că focul ce vibrează
Usucă rădăcinile-n pământ...?
Mi-am prefăcut tristeţea într-o ploaie
De vară grea cum alta n-a mai fost...
Şi am plouat speranţele-mi... şiroaie...
Prin albii fără ţintă... fără rost.
Potopul mi-a smuls floarea din grădină...
E tot ce am... e-a mea... numai a mea...
În suflet am rămas fără lumină
Şi am sărit în valuri... după ea.
Înot şi-acum... şi plouă... plouă darnic
O floare... sus... pe creasta unui val;
Mă zbat s-o prind şi... ştiu că-not zadarnic...
C-am să mă-nec... şi n-am s-ajung la mal.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu