SUFLET PUSTIU

De-ai şti, iubito, cât mi-e dor
La pieptul tău să mă strecor...
Să-ţi gust aroma... zi de zi...
Să mă dezmierzi în nopţi târzii
Cu şoapte de amor...

Trecut-au anii... şi-acum ştiu
Că e târziu... mult prea târziu
Să mai apari în viaţa mea...
Să răspândeşti lumina ta
Prin sufletu-mi pustiu.

Mi-am tot jurat, de mii de ori,
Să mă fac fulger printre nori,
Pământ şi cer să răscolesc,
Să caut până te găsesc
Şi... să te-mbrac în flori.

Dar cum să-mi ţin al meu cuvânt
Când... nu mai ştiu nici cine sunt?
Când tu eşti visul meu pierdut
În bezna ce s-a aşternut

...Pe-al dragostei mormânt?

gelu iancu / Suflet pustiu