STRĂINE...

M-ai înşelat, străine,
Dă-mi viaţa înapoi,
Căci se dărâmă cerul
Şi cade peste noi...

Se năruie o lume,
Se spulberă un vis,
Rămân de-a valma-n urmă
Frânturi de paradis...

Ia-ţi paşii de la uşă
Şi tusea de pe hol...
Garoafa ofilită
Uitată într-un bol...

Dispari pe veci cu umbra
Din aşternutul meu...
Şi şoaptele perverse
Care mă dor mereu...

Ia-mi disperarea strânsă
În nopţile târzii,
Când mai eram naivă
Crezând că vei veni...

Ia-mi faţa din oglindă
Şi du-o undeva,
Să-ţi amintească veşnic
De inocenţa mea...

Ia-mi deznădejdea cruntă
Şi teama din priviri,
Să nu mai am răgazul
Să mor în amintiri...

Şi lasă-mi doar speranţa
Că va veni o zi
Când voi uita de tine
Doar... cât să pot trăi.

gelu iancu / Străine